Gânduri...

        Mă uit la foaia, albă de ceva timp. Am vrut să scriu un alt articol (nu acesta :) ). Dacă s-ar fi putut, s-ar fi auzit cum rotițele creierașului se învârteau cu repeziciune, atât de repede că foaia rămânea în continuare albă. Şi iaca tot uitându-mă la foaia albă. am început să analizez ce se întâmplă și, de ce nu, să scriu despre această experiență.

        Anterior scrierii electronice aș fi zis: dom'le, nu aleargă mâna la viteza necesară, și până să scriu cuvintele, și împreună cu ele și propozițiile, toate se pierd în eter fără a fi fost rostite sau scrise. Dar azi ușurința oferită de tehnologia actuală îmi permite a scrie ce oi vrea și apoi să revin pentru ajustări, corectări, îmbunătățiri  Este mult mai facil. Şi totuși, tind spre aceeași atitudine.
        Vreau să exprim multitudinea de gânduri, opiniile create din lecturi și experiența de viață, dar, din nou, mă opresc în fața foii albe cu gândurile zornăind cu viteză amețitoare și-mi zic:
         – Asta e, tre' să-mi strunesc mintea.
Hm... Dar cum!? Reducând viteza!? Parcă nu sună a fi un lucru bun. Mai degrabă să pun mâinile să lucre mai cu spor ... ele să ție pasul cu ideile ce vreau a le scrie. :). Ușor de zis, greu de făcut. Dar nimic nu este imposibil și dacă nu te dai bătut orice barieră de azi, mâine poate fi trecută.
         Legat de aceasta am găsit pe un blog: www.nlpmania.ro un articol interesant în care autorul a sintetizat foarte bine această idee:

"Orice acțiune pentru noi are 4 grade de posibilitate/imposibilitate: 

1. La început acțiunea este imposibilă.
2. Apoi este foarte dificilă dar o vedem ca posibilă
3. Apoi devine ușoară să o facem
4. Apoi devine banală și nici nu ne mai gândim la ea."

        Şi dacă tot sunt de acord cu idea, nu-mi rămâne decât a lucra la transformările acțiunii de a scrie până aceasta va deveni banal de ușoară.